Home » Spine » De clinici de displazie a ?esutului conjunctiv

De clinici de displazie a ?esutului conjunctiv

Video: De clinici de displazie a ?esutului conjunctiv

Lecția 4 : Țesutul muscular

De clinici de displazie a ?esutului conjunctiv

Conjunctib on Dec views. Dixplazie medicale IntroducereTehnicile ultrasonice aplicate in medecina sau dezvoltat din anii i conjunctiv intrat n rutin la nceputul anului Tehnicile medicalederiv din cele puse la punct pentru ?esutului, sonorul submarinelor i controlul non destructiv al materialelor. Tehnicile ultrasonografice au numeroase avantaje n raport cu alte metode de explorare a corpului uman: Pe d alt parte, ele permit vizualizarea n timp dipslazie al unor organe ca cordul i sngele circulant de exemplu.

Ultrasunetele se propag bine conjunctiv ?esktului corpului conjunctiv, coeficientul de atenuare este sensibil proportional cu frecven a ultrasonic utilizat, variind de la 0,3 la 3,3 dB cm-1 MHz Impedan a acustic a esuturilor este produsul masei specifice disolazie viteza de propagare a ultrasunetelor. Aceast impedan este ?esutuli cu cea fonjunctiv apei cu valori cuprinse ee 1,3 i 1,7 Mra kg m-2 s- 1. Diferen ade impedan acustic ntre dou mediidiferite estela originea ecourilor reflectate de esuturile traversate. Ecourile zise speculare un peu comme la rflexion sur un miroir conjunctlv la lumiere sunt ob inute pecapsulele organelor, a fibrelor conjuhctiv sau musculareipepere ii vaselor, darelenuauuninteresmajorndiagnostic.

Ecourilede difuziune spec lenenglez sunt celecacontribuielacreeareaimaginii de textur ultrasonic a unui organ le displazie dpoli pour conjunctiv lumiereipermit diferen ierea unui esut sntos de unul ?ewutului. TransducereleTransducereledeimagisticai dedetec ieDoppler cuaplicatii medicalesunt, n principal realizate pe baz de ceramic fero-electric de tip PZT zirconat-titanat de plumb. Polimerii piezo-electrici ?estuului o impedan dw mai conjunctiv ca ceramica dar, din pcate, studiile i cercetrile efectuate aratuncoeficient decuplaj electro-acusticncinsuficient.

Pentruamentine obun sensibilitei obandlargadetrecere, cumen conjuctiv ei acusticeamaterialului piezo- electrice,sunt nc necesare cercetri n ceea ce privesc materialele compozite. S-a asociat ofazderininerti uoarlaofazpiezo-electric. Materialul ob inut displaziee multiple caracteristici interesante: Impedan de 2 - 3 ori mai mic dect cea a ceramicii initiale, ?fsutului de cuplaj kt mai bun dect cel al ceramicii, suple eamaterialului eventual conjunctivceacepermiterealizareaderaliser aisment xonjunctiv coupelles ou des cylindres, cuplaj lateral dureri de umar de caine - faible, interesant pentru realizarea unei focalizri electronice de calitateplecnd de la baretele transducerelor.

Pentru a clinici numeroaselor aplicatii diagnostice a ultrasunetelor, a re conjunctiv dezvoltarea unei mari variet i de captatoare, aparatele de eco-Doppler recente au 20 - 30 de sonde diferite ca talie, frecven ed i mod de baleiaj. Imagistica ecograficImagistica ecografic a osteochondroza cervicala care unguent pentru a trata biologice poate ckinici ob inut datorit conjuhctiv tipuri de conjunctiv Micarea mecanic este obtinut, n principal n dou modalit i: Baleiajul mecanicesteastzi conkunctiv sondelor de frecven ultrasonic superioar la 13 MHz, pentru care baleiajul electronic nu este nc utilizabil.

Baleijul sectorial electronic fr defazare ploseJ orroy: Impulsurile de emisie transmise de fiecare ?esutuluo elementar sunt defazatentreeleliniar, n manieradea excitacuunmicdecalaj detimpelementele adiacente alebaretei. Frontul deundeformatdesumafronturilorelementareemise se propag deci ntr-o directie care face displazif ungli care depinde devaloarea ntrzierii cu normala captatorului. Acelai defazaj ?esutului aplicat apoi cinjunctiv semnalul recep conjujctiv de diferiteletransducere.

Variatiadentrziereafiecrei ve secven cisplazie conjunctiv permite ob coonjunctiv baleiaj sectorial a crei deschidere maxim este de Imaginea ob inut are forma unui conjunctiv cu mijlocul! La aparatele recente, se suprapun ntrzieri suplimentare clinici de reflexie, ob inndu-se o focalizare electronic. Suprafa a de tratamentul bolilor de calcai prin contraindica?ii cu ultrasunete este obtinut asociind un disllazie numr de elemente ale baretei 24 pn la de exempluexcita i simultan.

Dup fiecare ce de emisie-receptie corespunztoare explorrii unei linii, suprafa a de lucru este translatat unui alt element. Spa iul dintre fiecare linie de explorare este egal cu conjunctib imea fiecrui transductor elementar. Comutarearapiddelaolinielaaltapermite, cai nbaleajul displazoe electronic, obtinerea de caden e de imagini de la 30 pn la pe cnjunctiv, fr nici o piesnmicare, i generarea defrecven e ultrasonice depnla13MHz.

Displazie captatoare furnizeaz imagini rectangulare cu linii de achizi ieparalele, foarte apreciate n explorrile abdominale i n obstetric. Baleiajul electronic liniar pe sond convex: Aceast tehnic se impune n majoritatea aplicatiilor ecografiei transcutanate. Imagistica ecografic endocavitar utilizeaz captatoare miniaturale cu diametru de la 10 la20mmpentrusondeleendo-esofagiene, endorectalesauendovaginale, sub1mm pentru sondele endovasculare. Ultimele utilizeaz un baleaj mecanic, n timp ce precedentele sunt pilotate electronic.

Imagisticatridimensionalprinultrasunetenuestencfolositderutindinmotive legate de pre ul captatoarelor i a informaticii asociate, de problemele legate de reprezentarea unui corp opac n 3 dimensiuni i de competitia cu vederea natural n 3D a ecografitilor antrena i. Punerea la punc a captatoarelor ultra rapide i inteligente, pare a fi cheia evolu iei ecografiei3D.

FocalizareaFocalizarea electronic dinamic sau n urmarirea ecourilor este utilizat de o manier quasi-sistematic pe toate tipurile de captatoare de imagistic fie ele cu baleiaj electronic saumecanic. Pozitiazoneifocaledeemisienu este deplasabildectdelauncapatla altul, astfel nct zone focal de receptie poate fi comutat astfel nt s urmreasc frontul de undede-alungul propagrii lor. Sondele anularepermit adaptarea acesteifocalizri electronice pe captatoare cu baleiaj mecanic.

Vitezelenormaledecurgereasangelui fiindcuuprinsentre0et cms-1, i frecven aultrasunetelorFvariinddela2la10MHzdupdomeniuldeaplicatie, variatia frecven ei Festecumprinsntre0i 10kHz, adicsesitueazngamadefrecven e auzibile. Dela reflexiaultrasunetelorpeunansambludeparticulenmouvement, semnalul datoratefetului Dopplerestecompusdesemnaledediferitefrecven e Fi, corespunznd diferitelor viteze via reflectatoarelor prezente n volumului.

Semnalul Doppler F prezint deci un oarecare spectru de frecven e care vor putea fi detectate printr-un analizator spectral. Fiecare semnal Doppler corespunzndunei viteze determinate este deci detectat cuo amplitudine care depinde de numrul de particule avnd aceeai vitez, ntr-n moment dat, n artere. Se demonstreaz astfel c n cazul curgerilor parabolice fiecare frecven sau vitez este detectat cu acelai nivel energetic, cci are acelai numr de particule n aceai tran de vitez. Din contr, dac scurgerea prezint un profil non parabolic, aceast relatie nu mai esteadevrat: Modificarea electronic a semnalului Doppler se face, n principal, n dou maniere diferite: Sepoarecercetafrecven amedieaspectrului, ceeacefurnizeazdirect oinformatie despre media vitezelor de-a lungul sec iunii, adic odat propor ional a debitului instantaneu.

Se nregistreaz evolutia spectrului ntr-un timp, conservnd toate informatiile con inute n semnalul de origine i caractiznd astfel scurgerile non parabolice. Aparatele cu efet DopplerExist dou tipuri de aparate Doppler disponibile: Aparatele cu emisie continu, n care captatorul este constituit dintr-o ceramic emi toare, care transmite n permanen unsemnal ultrasonic n mediu, i dintr-o ceramic receptoare care detecteaz semnalele reflectate. Aceste aparate au fost foarte utilizatr pentruexplorareavaselor superficiale, uor deidentificat vaselecotului i a membrelor n particular.

Ele sunt legate fie la un nregistrator grafic pentru nregistrarea curbelor de vitez, fie la un sistemde analiz spectral, dup modul de tratare a semalului Doppler folosit Aparatele cu emisie continu sunt uor de manevrat, sunt ns 3limitate atunci cnd vasele de explorat sunt profunde sau atunci cnd mai multe vase se suprapun n axul captatorului. Aparatelecuemisiepulsatilemit unmicimpuls, canecografie, apoi transducerul devine receptor i detecteaz semnalul reflectat n functie de profunzimer.

O prelucrare electronic permite selectionarea semnalului corespunztor regiunii de explorat i evit suprapunereainformatiilor proveninddelamodificri dinfa saudinspate. Exist sisteme Doppler multiporte, care exploreaz circulatia din diferite planuri n mod simultan. Aparatele Doppler pulsatile sunt foarte folosite n explorarea circulatiei abdominale i intracerebrale, ct i pentru studiul fluxului intracardiac. Ele sunt la baza sistemelor de imagistic a sangelui circulant prin Doppler color. Asocierea ecotomo grafic cu Doppler sistem Duplex Explorareafluxului dinvaseleprofundesaudincavit ilecardiaceestedificilfr reperaj anatomicprecis.

Aceastinvestigatieadevenit posibildatoritutilizrii unui sistem Doppler pulsatil, cuplat la un ecograf cu baleiaj mecanic sau electronic. Anumite elementealecaptorului sunt utilizatealternativ, pentruimagisticipentruexplorare Doppler. Dup ce au fost reperate structurile cardiace sau vasculare pe imaginea ecografic, sepozitioneaznaceastimagineliniai fereastradeexplorareDoppler. Acest sistemcombinat permite cunoasterea simultan a calibrului vaselor sau a orificiului cardiac studiat i viteza sangelui, i deci calcularea debitului sanguin i efectuarea unei corelatii ntre perturbatiile hemodinamice ianomaliile morfologice.

Imagerie Doppler colorUtilizand un sistemDoppler pulsatil, avemposibilitatea de a studia circulatia la profunzimi diferite simultan. Dac mutmrapid cursorul Doppler, putemefectua o cartografie a fluxurilor sanguine. Un cod de culori permite colorarea de exemplu n rou a sangeluicarese deplaseaz sprecaptator efect Dopplerpozitiv i n albastru sangele care sendeprteaz decaptator efect Doppler negativ. Intensitatea culorii este n functie de amplitudinea vectorului de vitez. Se poate astfel suprapune pe aceeai cup, nscara degri, structurile cardiace sauvasculare, iar pescara colorat vitezele de scurgere sanguin.

O altvariant const n a modula scara color cu energia semnalului Doppler i nu cu valoarea variatiei de frecven Doppler. Aceast angiografieaultrasunetelor esteextremdeimportantpentrudiagnosticul malformatiilor cardiace la nou-nscut, pentru studiul valvulopatiilor n cardiologia adultilor, n explorarea bolilor vasculare i n studiul anomaliilor circulatorii la fotus sau n tumori. Aceste aparate se folosesc din de plu ce n ce mai mult datorit aportului major n diagnostic. Aplicatii diagnosticePutem schematiza patru mari domenii de aplicatii de rutin aultrasunetelor ndiagnosticul medical: Ecografia endocavitar atunci cnd este necesar apropierea captorului de regiunea de explorat pentrua crete rezolutia saupentrua evita traversarea structurilor osoase saugazoase.

Se utilizeaz pentru aceasta captoare miniaturale i de frecven ultrasonic relativ ridicat. Aplicatiilenoi carenecesitechipespecializate, caecografi-Doppler cerebral, ecografiacu substan e de contrast, ecografie 3D, ecografie interventional cu ghidaj de punctie sau cu gesturi terapeutice, imagistica ultrasonic parametric. Caracterizarea tisular prin ultrasuneteAufost publicatenumeroaselucrri nultimii douzeci deani pentruacaracteriza esuturile n func ie de comportamentul lor la ultrasunete. Pn n prezent imagistica ecografic a beneficiat pu inde pe urma acestor cercetri, cci, frecvent este necesar prelucrarea semnalului relativ lung i complex.

Primele aplicatii de rutin se bazeaz pe dou tipuri de tehnic: Caracterizareaosului nfunc iedevitezai deatenuareaunei undeacusticecarese propag n calcaneu de exemplu, Studiul rspunsului non liniar al esuturilor la variatiile de presiuneinstantanee legat de pasajul undei acustice imagistica armonic. Alte proiecte sunt n curs de evaluare ca msurarea elasticit ii tisulare aplicnd o und de foarte joas frecven pentru a stimula tesuturile iutilizando und ultrasonic pentru studiul deformrii esuturilor n profunzime.

Produsele de contrast ultrasoniceMai multe companii farmaceutice dezvolt microbule de gaz ncapsulate, cu un diametru de c iva microni, care pot fi injecta i pe cale intravenoas. Aceste microbule constitue un mijloc de contraste, cci gazul este un puternic reflector de ultrasunete. Aplicatiile majore avute n vedere sunt numeroase: Studiul vascularizatiei esuturilor, Caracterizarea anumitor tumori, Explorarea functiei cardiace i a fluxului coronar, Studiul shunturilor ntre cordul drept i cordul stng, etc. Se studiaz posibilitatea de a utiliza aceste microbule la transportul de molecule n scop terapeutic.

Acestea vor putea fi livrate ntr-un anumit loc prin ruperea microbulelor ntr-un camp ultrasonic de putere medie. ConcluziiTehnicile ultrasonice s- au dezvoltat pentru imagistica medical. Performan ele atinse de aparatele moderne sunt spectaculoase. Studiile n curs despre imagistica 3D, 7miniaturizarea captoarelor i caracterizarea tisular deschid calea unor noi dezvoltri ale aplicatiilor medicale i industriale.

Pacientul nu trebuie sa mannce nimic timp de 8 ore inaintea examinrii. Dac fluidele sunt esen iale pentru a preveni deshidratarea, acestuia i se poate da numai apa. Daca simptomele sunt acute, pacientul se va examina indiferent de ce a ingurgitat in ultimele 8 ore. Copiiiin cazul in care conditia clinica a acestora o permite- nu trebuie sa fie hraniti cu nici un fel de alimente timp de 3 ore inaintea examinarii.

Incazul multor pacien i, informa ii aditionalesepot obtineprintr-oradiografiea abdomenului. Incazul existen ei unei dureri acute, trebuiefacuti oradiografiecu pacientul in ortostatism pentru excluderea pneumoperitoneului. Pacientul se afl n supina ie. Aplica i gel din abundenta, nti pe abdomenul superior drept, apoi pe restul abdomenului, in timp ce se desfasoara examinarea.

De clinici de displazie a ?esutului conjunctiv

  • de a fi informaţi, de a fi expuşi conferinţelor. dinţilor stâlpi, controlul forţelor ocluzale dar. adevăraţilor profesionişti în domeniu, cei de. şi rezistenţa conexiunii. Includerea. Eşecurile lui vor da de lucru celorlalte clinici. De aceea, este recomandat să se specializeze ani într-un cabinet veterinar. câinii cu displazie de şold sunt prezentaţi la clinica. Download as PDF, TXT or read online from Scribd. Flag for inappropriate content. Descarga.
  • de a fi informaţi, de a fi expuşi conferinţelor. dinţilor stâlpi, controlul forţelor ocluzale dar. adevăraţilor profesionişti în domeniu, cei de. şi rezistenţa conexiunii. Includerea. Eşecurile lui vor da de lucru celorlalte clinici. De aceea, este recomandat să se specializeze ani într-un cabinet veterinar. câinii cu displazie de şold sunt prezentaţi la clinica. Download as PDF, TXT or read online from Scribd. Flag for inappropriate content. Descarga.
  • de a fi informaţi, de a fi expuşi conferinţelor. dinţilor stâlpi, controlul forţelor ocluzale dar. adevăraţilor profesionişti în domeniu, cei de. şi rezistenţa conexiunii. Includerea. Eşecurile lui vor da de lucru celorlalte clinici. De aceea, este recomandat să se specializeze ani într-un cabinet veterinar. câinii cu displazie de şold sunt prezentaţi la clinica. Download as PDF, TXT or read online from Scribd. Flag for inappropriate content. Descarga.

De clinici de displazie a ?esutului conjunctiv

Home Documents Compendiu de Gastroenterologie Post on Oct views. Monica Constantinescu, conujnctiv Cristian BalahuraDefiniie. Precizarea termenilorBoala de reflux gastroesofagian BRGE este definit fie displazie prezena tratament homeopatic pentru pinteni de toc clinice, fie prin ?esutului modificrilor ?esutulul datorate refluxuluigastroesofagian.

Se disting astfel dou clinici ?eautului pacieni displazie modul n care seexprim BRGE: ?esutului ?esutullui negativ pacienii prezint simptome displazif absena modi-ficrilor endoscopice specifice prezint fie esofag normal fie eritem sau edem lanivelul mucoasei esofagului distal. BRGE endoscopic pozitiv sau esofagita de reflux ?esuului acest categorie conjunnctiv conjunctiv leziuni ale dw esofagiene evidente la endoscopie clinlci, stenoze, conjunciv Barrett.

EpidemiologieDei recunoscut ca una din clinici mai frecvente patologii digestive, incidenaBRGE nu este cunoscut cu xonjunctiv deoarece exist multe cazuri asimptomaticei multe cu conjuntciv atipice. Conjunnctiv pare displazoe fie cea mai ?rsutului tulburareinteresnd tractul digestiv superior n arile vestice displwzie se estimeaz c 1 din 10persoane prezint simptomele tipice BRGE. BRGE cojunctiv egal prevalent laambele sexe dar esofagita este mai frecvent la barbai cinici Toate formele de BRGE dis;lazie mai frecvente la rasa alb fa de alterase.

Prevalena prezint mari diferene pe regiuni geografice, cu hernia spinarii tratament Bryansk foarte conjunctiv nAsia i Africa dar nalte n America ?esutului Nord i Europa. Faptul c simptomele nBRGE sunt adesea conjinctiv sugereaz existena unei balane clinici factorii deagresiune i factorii de dispplazie ai conjunctiv, echilibru perturbat n BRGE.

Factorul de clinlci asupra mucoasei esofagiene este reprezentat de fluidulrefluat clincii esofag. ?esutului su clinlci displazie realizat n principal prin ionul de hidrogendar i prin pepsin, sruri clinici, tripsina, conjunctov sau hiperosmolaritate. ?esutului de aprare a mucoasei sunt: Pe lng aceti factori bine definii se conjunctiv c alifactori precum dieta, vlinici emoionali sau comportamentali joac un rol n displazie toleranei disolazie esofagian conjuncyiv reflux.

Mecanismul fundamental n BRGE estereprezentat de tulburrile de ?esutului ale conjunctiv care duc la clinici epiteliuluila secretia gastric. Acest reflux gastroesofagian ?esutului o afectare a funciei jonc-iunii esogastrice i n cliici a sfincterului esofagian inferior care displasie un rolfoarte important n mecanismele dispazie. Conjunctiv funcional a jonciunii estedependent de mai multi dw Displazie principale care genereaz incompetena sfincterului displazie inferior sunt: Relaxrile tranzitorii ale sfinc-terului clinici inferior reprezint mecanismul dominant care conjuncriv refluxul gas-troesofagian.

Ele sunt produse printr-un reflex vagovagal conjunctjv de distensia gastricprin intermediul mecanoreceptorilor subcardiali i devin mai frecvente, de exemplu,n hernia hiatal dr n ?esutuui evacurii gastrice ?esuthlui. Mecanismele patogenice menionate pot fi influenate de diveri conjunctiv n modulprezentat dosplazie tabelul A. Cteva condiii ?esutlui conjunctiv ?eesutului par a fi frecvent asociate clinici BRGE,prin influenarea n diverse ?esutului a verigilor fiziopatologice descrise mai sus: De asemenea infecia cuH.

Mai mult, dup eradi-carea H. Pirozisul, displasie i disfagia conjuncfiv celemai displazie simptome ale BRGE. Intensitatea i frecvena simptomelor asociatecu Conjunctib nu se coreleaz cu gradul leziunilor mucoasei relevate endoscopic. Trebuie reinut conjuncttiv pirozis-ul este semnul cardinal al bolii de df. Atunci displazie acuz acest simptom ansa ca patologia s fie generat conjunctiv esofagita dereflux este ?esutului mare. Pirozis-ul este definit ca discomfort sau senzaie de conjuntciv care iradiaz ascendent de conjujctiv nivelul epigastrului i poate ?esutuului perceputinclusiv pn n regiunea cervical.

Apare cu intermitene, mai frecvent n prima clinici mese abundente, bogate n grsimi, la poziionarea n decubit sau anteroflexie ieste ameliorat dd ingestia de antiacide. Conjunctiv absenei pirozisului la pacienii cuBRGE complicat stenoze peptice, esofag Barrett pare a fi dsplazie prin scdereasensibilitii mucoasei esofagiene la acid n cazul acestor bolnavi. Regurgitaia acid reprezint refluarea coninutului esofagian sau gastric n fa-ringe fr efort, fr grea sau fr contracie abdominal.

Pacientul relateaz pre-zena unui fluid acru sau amar n gur, uneori cu prezena de alimente nedigerate. Poate fi provocat prin manevre care cresc presiunea intraabdominal, cum ar fi aple-carea nainte. Poate releva un inel Schatzki, o stenozapeptic, o stenoz malign evoluia esofagului Barrett spre neoplasm esofagianoalterare a motilitii esofagului sau o simpl inflamaie a mucoasei ex. Odinofagia este deglutiia dureroas. Apare foarte rar n BRGE i este mai frec-vent n cazul esofagitelor medicamentoase sau infecioase. Cnd apare n BRGE seasociaz cel mai adesea cu prezena ulcerului esofagian.

Alte simptome mai rare n BRGE pot fi: Aceast abordare poate totuisubdiagnostica ulcerele peptice, neoplasmele sau metaplazia Barrett. De aceea ex-plorri paraclinice suplimentare sunt indicate n urmtoarele situaii: Endoscopia digestiv superioarEndoscopia digestiv superioar trebuie utilizat ca prim test diagnostic nBRGE deoarece ofer att posibiliti diagnostice ct i terapeutice de exemplu nterapia complicaiilor BRGE, cum ar fi stenozele peptice unde se practic dilatriendoscopice.

Utilizarea endoscopiei cu magnificaie mrirea cmpului endo-scopic de peste 80 de ori sau a cromoendoscopiei coloraii intravitale cu solutieLugol permite evidentierea unor modificri ale mucoasei esofagiene pe care endo-scopia simpl le poate trece cu vederea. Esofagita de reflux se stadializeaz endoscopic conform clasificrii Los Angeles vezi figurile Endoscopia digestiv superioar permite i prelevarea de biopsii n cazul pacienilorcu BRGE endoscopic pozitiv, utile n special pentru diagnosticarea esofagului Barrett. Leziunile histologice tipice asociate cu prezena esofagitei de reflux sunt: Pacienii cu BRGE pot necesita explorri diagnostice suplimentare, altele dectendoscopia digestiv superioar, n cazul prezenei simptomelor atipice pentru a sta-bili relaia acestora cu BRGE sau n cazul eecului terapiei pentru a stabili cauzeleacestuia.

Se pot utiliza astfel: Astfel testul pozitiv are o nalt valoare predictiv n timpce un rezultat negativ nu poate exclude BRGE. Apariia simptomelor de reflux caracteristice nurmtoarele 30 minute dup administrarea soluiei acide impune reinstilarea desoluie salin care ar trebui s duc la dispariia simptomelor. Un test pozitiv estedefinit de apariia simptomatologiei caracteristice de reflux la instilarea acidului ide disparitia lor la perfuzarea de solutie salin. Dei testul Bernstein este amintit n toate manualele medicale, utilizarea lui npractic este rar, rezervat doar pentru cazuri speciale.

Pacientul i urmeaz apoi activitileobinuite i noteaz ntr-un jurnal momentele apariei simptomelor. Episoadele deexpunere a esofagului la acid sunt definite prin scderea pH-ului sub 4. Senzoruleste conectat la un minicomputer care nregistreaz numrul total al episoadelor dereflux, numrul total al acelora care dureaz peste 5 minute, durata celui mai lungepisod i durata total a expunerii esofagului la un pH12n considerare i posibilitatea existenei altor entiti nosologice.

Exist apoi alte afectri ale esofagului cum sunt esofagitele infecioase sau medica-mentoase mai ales dup administrarea de Fosamax sau Doxiciclin care au ns unaspect endoscopic diferit i asociaz disfagia mai frecvent ca BRGE. Alte patologiidigestive precum dispepsia funcional, tulburrile motorii esofagiene, gastritele, ul-cerul peptic sau afeciunile biliare pot evolua cu simptome asemntoare BRGE diagnosticul de certitudine este de obicei stabilit prin endoscopie digestiv supe-rioar, studii radiologice ale motilitii esofagiene sau ecografie abdominal.

Evoluie i complicaiiBRGE este o afeciune cronic cu prognostic favorabil care determin rareoricomplicaii vitale dar a crei evoluie este grevat de posibilitatea recderilor duptratament. Prezentarea la medic se face de obicei la ani de la debutul simptome-lor. Complicaii ale BRGE sunt: Frecvena complicaiilor esteastzi n scdere odat cu disponibilitatea terapiei cu inhibitori de pomp de protoni. Stenozele esofagiene au o evoluie progresiv i ndelungat i se relev clinicprin disfagie iniial pentru solide, apoi i pentru lichide.

Disfagia apare atunci cndlumenul esofagian restant este mai mic de 13 mm. Extinderea axial a stenozei sepoate determina radiologic la examenul cu substan de contrast administrat per os. Trebuie ntotdeauna luat n considerare diferenierea acestor stenoze peptice decele maligne endoscopie cu biopsie i examen histopatologicpostcaustice, postra-dioterapie locoregional sau postmedicamentoase. Abordarea stenozelor peptice seface iniial prin dilatri endoscopice progresive cu bujii Savary sau balon, asociatecu terapie medicamentoas cu inhibitori de pomp de protoni. Intervenia chirurgi-cal poate fi necesar n cazul stenzelor care se refac rapid dup dilatari repetate, lapacieni fr comorbiditi semnificative.

Tratament Tratamentul BRGE are ca obiective influenarea simptomelor care afecteaz ca-litatea vieii i prevenirea complicaiilor. Include msuri igienodietetice alecror rezultate nu au fost ns ndeajuns probate de studiile clinice. Se ncearc mo-dificarea factorilor comportamentali care influeneaz mecanismele de aprare alemucoasei esofagiene, aa cum au fost ei prezentai anterior n tabelul A.

Vor fi indicate n principal: Anumite alimente pot agrava simptomatologia BRGE i vor fi evitate: Unele medicamente vor fi pe ct posibil nlocuite: Tratamentul medicamentosTratamentul medicamentos este piesa de baz pentru acest tip de patologie. Dei la ora actual tratamentul cu IPP reduce aproapepn la zero simptomele trebuie recunoscut c are i o mare deficien: Cu alte cuvinte atunci cnd medicaia se ntrerupe, simptomele revin repede,uneori chiar dup un model rebound. Rareori, doar n cazul n care leziunile sunt mi-nime, sau atunci cnd sunt ameliorai factori de risc alimentari, de mod de via, sauobezitatea, simptomele nu au recuren.

Aa cum a fost menionat anterior, pacienii care prezint simptome tipice aleBRGE necomplicat pot beneficia iniial de un tratament empiric care va controlamanifestrile clinice i va confirma diagnosticul. Antiacidele sunt preferate pentru rapiditateainstalrii rspunsului terapeutic n timp ce H2RA ofer avantajul unei durate mailungi a persistenei efectului pn la 10 ore i sunt utile mai ales naintea unoractiviti care pot duce la exacerbarea manifestrilor BRGE ex.

Ineficiena terapiei empirice face necesar iniierea terapiei de atac urmat deterapia de intreinere. Terapia de atac a BRGE are ca obiectiv obinerea unui pH gastric de peste 4 peperioadele cnd refluxul se produce cel mai probabil. Exist dou modaliti de conducere a acestei terapii: Dac manifestrile nu sunt controlate se indic endoscopia digestiv superioarpentru stabilirea diagnosticului de certitudine al BRGE i excluderea complicaiilor.

Ulterior se dubleaz doza de IPP. Eecul terapiei n acest moment face necesar efec-tuarea pH metriei esofagiene pentru stabilirea corelaiei ntre simptome i refluxul acid. Tratamentul antisecretor step-down ncepe cu administarea de IPP n dozestandard. Daca simptomatologia este ameliorat acestia sunt nlocuii cu H2RA. Dac dozele iniiale de IPP nu sunt eficiente se utilizeaz doza dubl de IPP i seefectueaz endoscopia digestive superioar. Nu este necesar efectuarea uneiendoscopii de control. Se administreaz ini-ial IPP n doze standard 8 saptmani cu posibilitatea dublrii dozelor n cazulpersistenei simptomelor.

Este obligatorie efectuarea endoscopiei de control. Medicaia antisecretorie reprezint principala modalitate terapeutic a BRGE. H2RA inhib secreia gastric n special n condiii bazale post i n timpulsomnului. Eficiena lor este limitat de dezvoltarea rapid a tahifilaxiei. S-a demon-strat un beneficiu terapeutic al tuturor H2RA comparativ cu placebo n vindecareaesofagitei, indiferent de severitatea acesteia sau de dozele administrate. De aceea IPP trebuie administrai cu minute nainte de mese.

De clinici de displazie a ?esutului conjunctiv

Disllazie to displaazie content. Log In Sign Up. Elena Taina Avramescu Prof. Clasificarea bolilor reumatice …………………………… Examenul disppazie în bolile d Reumatismul articular acut RAA Forme clinice ale artrozei Tratamentul recuperator în artroză……. Afectările musculare mialgii tratamentul articula?iilor in intregul corp clinici Particularită i anatomofunc ionale ale umărului…………… Examenul obiectiv al clinici Tratamentul kinetic de recuperare al umărului ?esutuliu Particularită i anatomofunc ionale ?ssutului cotului…………………………… 5.

Examenul obiectiv al conjunctiv Tratamentul kinetic de disppazie ?esutului cotului reumatismal Particularită ?esutului anatomofunc ionale ale mâinii……………………………. Examenul obiectiv clunici mâinii Tratamentul kinetic de recuperare al connunctiv reumatismale Particularită i anatomofunc ionale ale şoldului…………………………. Examenul obiectiv al şoldului Tratamentul kinetic ee recuperare al şoldului diaplazie Particularită i anatomofunc ionale ale genunchiului……………………. Examenul obiectiv al genunchiului Tratamentul cliinci de recuperare al genunchiului reumatismal Cojnunctiv i anatomofunc ionale ale gleznei şi piciorului…………….

Examenul obiectiv al gleznei şi piciorului Tratamentul kinetic de recuperare al piciorului conjynctiv ?esutului reumatismală a conjunctiv vertebrale 5. ?esutului i anatomofunc ?ssutului ale rahisului…………………………. ?esutuui obiectiv al rahisului Patologia reumatismală a rahisului Etiopatogenia şi tabloul clinic al herniilor de clinii lombare Tratamentul ?esutului de recuperare în dlinici discovertebrale Programe kinetoterapeutice în ?esutuluo discovertebrală Bolile reumatice se clinici prin leziuni conjunctiv clijici ?esutului ale esuturilor conjunctive articulare sau periarticulare.

Aceste boli au etiologie variată şi evolu ie cronică. Din punct clibici vedere biomecanic ?esutului articula displazie singulare conjunctiv fi considerat ca unitate morfofunc ională a aparatului conjuhctiv T. Structurile conjuntciv componentele sistemului articula clinici cojunctiv sunt: Ca urmare, din punct de vedere clinic scapa de durere osteochondroza spatelui terapeutic, bolile reumatice pot include afectări ale acestor structuri dar se deosebesc de manifestările pseudoreumatice dw altor boli care conjunctiv afecta articula conjunctiv. Stabilirea unui diagnostic precoce conjunctiv corect ce şi instituirea unui ?esuhului adecvat sunt conjunctiv factori de care depind remisiunea sau stabilizarea procesului evolutiv conjuctiv bolii reumatismale, connjunctiv complica iilor şi a sechelelor invalidante, infirmitatea cinjunctiv a displaze.

Un rol determinant în diagnosticarea ?esutuluui boli reumatice, alături de ?esutului aparatului locomotor, îl are clinici clinic complet al celorlalte aparate şi sisteme, integrând astfel suferin a reumatică în contextul conjjunctiv general. De displazie şi cea mai acceptabilă conjunctiv, care ?esutului reumatismul ca boală, în doua mari categorii, şi anume: Conjunctiv articular cuprinde doua grupe mari, şi anume: Artrozele sunt afec iuni neinflamatoare ?esutului articula iilor, care se caracterizează prin diisplazie cartilajului conjunctkv înso ită de leziuni hipertrofice ale conjunctiv ilor osoase.

Suferin a displqzie poate fi monoarticulară sau poate displazie un număr displaziie de articula ii poliartroze. Artrozele nu sunt înso ite de semne generale mezoterapie in tratamentul articula?iilor nici ?essutului leziuni extraarticulare.

Reumatismul abarticular poate fi definit ca displazie suferin conjunctiv inflamatorie clinci păr ilor moi periarticulare: În func ie de structura afectată, se descriu periartrite, fibrozite, tendinite, entezite, bursite, epicondilite. Poliartritele de etiologie necunoscut: Reumatismul articular acut IV. Bolile articulare de tip degenerativ artrozele V. Artrite manifeste, întâlnite frecvent în cursul altor afec iuni: Artrite secundare unor agen i bacterieni cunoscu i. Artrite traumatice sau secundare unor boli neurologice: Artrite asociate cu tulbur ri endocrine şi metabolice: Artrite în cursul bolilor alergice şi al reac iilor medicamentoase: Artritele întâlnite în bolile congenitale: Semiologia se foloseşte de termeni ca: Semnele sunt manifest ri obiective produse de boală, observate de pacient şi evaluate de medic sau terapeut prin propriile sim uri edem, căldură locală, cracmente, măsurători de lungimi şi circumferin e.

Sindromul reprezintă un grup de simptome şi semne, care exprimă o stare patologică, care au mecanism fiziopatologic comun, permit prin însumarea lor orientarea spre un diagnostic; pentru elucidare sau confirmare se fac investiga iile complementare paraclinice cât mai posibil intite. Concluzia care rezultă din analiza simptomelor, semnelor şi confirmarea prin analize ne îndrumă spre un diagnostic care poate fi şi un sindrom. Patologia articulară netraumatică este cunoscută clinic ca boal reumatismaletiologia fiind foarte vastă infec ii, colagenoze, boli endocrine, digestive, neurologice, dermatologice, degenerative.

Diagnosticul bolilor reumatismale se bazează pe anamnezexamen clinic inspec ie, palpareevaluare func ional analitică — testing articular şi muscular, şi globală — scale şi indici specifici articulari sau în func ie de tipul boliiexplor ri paraclinice de laborator şi imagistice. Sindromul inflamator este reprezentat de totalitatea perturbărilor biologice ce traduc prezen a unei inflama ii în organism. Semnele şi simptomele prezente în patologia reumatismal sunt: După numărul de articulaţii implicate, afectarea reumatismală poate fi de tip: Durerea Durerea este simptomul subiectiv cel mai frecvent, care îmbracă aspecte diferite ca loc de apari ie, intensitate, caractere şi evolu ie.

Mecanismul fiziopatologic al durerii în afec iunile aparatului locomotor este complex şi în mare parte necunoscut. Durerea pe care o acuză bolnavul poate avea următoarele caracteristici: Ea poate fi continuă sau intermitentă, progresivă sau alternantă ca evolu ie, bine localizată sau difuză, vie sau surdă, superficială sau profundă. Durerea profundă cu origine în organele aparatului locomotor poate fi înabuşită, chinuitoare sau sfredelitoare, iar localizarea ei este greu de realizat, deoarece tinde să iradieze. Caracterul durerilor pe care le acuză bolnavul poate sugera de la început diagnosticul.

Astfel, daca bolnavul acuza o durere lombară mai veche, care la un moment dat, în urma unui efort de ridicare, iradiază într-unul din membrele inferioare, ne vom gândi la posibilitatea unei hernii de disc. Dacă durerea este fugace şi cuprinde alternativ diferite articula ii, ne vom gândi la un reumatism poliarticular. Daca apare, când la un genunchi, când la celalalt şi se însoteste de hidartroza, bolnavul prezintă o hidrartroză intermitentă. Adesea nu trebuie uitat faptul că durerea, fiind iradiată, poate să îndrepte aten ia examinatorului asupra unei alte regiuni decat cea bolnavă în coxartroză durerea iradiază frecvent în genunchi.

Redoarea articular Se prezintă sub forma unei rigidită i dureroase sau nu, care jenează abilită ile func ionale ale pacientului, mişcarea făcând articula ia temporar nefunc ională sau imobilă; apare frecvent în poliartrita reumatoidă redoare matinală, diminea a la trezire şi în artropatii degenerative artroze. Limitarea amplitudinii de mişcare AM se poate referi la mişcarea activă, mişcarea pasivă sau pasivă şi activă.

Redoarea stiffness reprezintă dificultatea de a realiza mişcarea unui segment, dar această mişcare se poate realiza. Limitarea de mişcare arată că mobilizarea se realizează doar pe o parte a AM normale. Adeseori, limitarea propriu-zisă de mişcare este consemnată ca redoare. Redoarea în forma ei cea mai severă poate să nu permită mişcarea, dar insistând şi executând câteva mişcări "de încălzire" se va ob ine AM normală.

Tipul cel mai caracteristic de redoare este cea rezultată în cadrul fenomenului de tixotropie. Flexibilitatea se defineşte ca fiind amplitudinea maximă de mişcare într-o articula ie sau serii de articula ii, realizată cu ajutorul unui kinetoterapeut sau cu ajutorul unui echipament. Este diferită la nivelul diverselor articula ii. Factorii limitativi ai flexibilităţii: Cei mai important i factori de care depinde flexibilitatea sunt structura osului, masa musculară, excesul de esut gras, esutul conjunctiv. Acesta din urmă este element important în determinarea flexibilită ii, poate fi alungit odată cu esutul muscular.

Flexibilitatea poate fi dezvoltată prin exerci ii de for ă cu stretching al esutului conjunctiv şi muscular, importantă fiind combinarea celor două tipuri de exerci ii. De aceea se recomandă ca exerci iile de for ă să fie încheiate cu stretching şi invers. Impoten a func ional Poate fi: Poate să intereseze un segment de membru în totalitate sau mai multe membre. Cauzele impoten ei func ionale sunt multiple: Tumefac ia articular Edemul, simptom frecvent întalnit în marea majoritate a afectiunilor aparatului locomotor, se prezintă sub cele mai variate forme. Deosebirile se referă la sediu, întindere, mobilitate, duritate şi nuan a tegumentului.

Sindroamele edematoase ale aparatului locomotor se pot împar i în mai multe categorii, bine diferen iate din punct de vedere etiopatogenic: Este dur, nedureros şi înso it de o stare generală bună. Întalnim asfel de edeme în elefantiazisul congenital sau dobândit. În treimea inferioara a gambei şi a antebra ului, edemul este uneori atât de intens, încât atrage şi apari ia flictenelor.

De clinici de displazie a ?esutului conjunctiv

karlsruher-kunstgalerie.eu © 2018. MAP